Prezentare Muzeul Literaturii Romane din Bucuresti:
Casa în care se află actualmente Muzeul Literaturii Române a fost construită de marele vornic Alexandru Villara în mahalaua Popa Cosma în 1839 şi dăruită prin foaie de zestre fiicei sale Elena Villara, la căsătoria acesteia cu boierul Scarlat Kretzulescu.
Muzeul deţine un număr de 300.000 de piese, organizate în 250 de colecţii (manuscrise, acte, fotografii originale, artă plastică, obiecte memoriale). Se remarcă următoarele colecţii: carte rară, carte veche românească, manuscrise. Apariţia Muzeului Literaturii Române este strâns legată de crearea, pe lângă Uniunea Scriitorilor a unui fond documentar Eminescu, donat de scriitori, cu ocazia sărbătoririi centenarului naşterii poetului naţional, în 1950.
Ideea înfiinţării unui muzeu de literatură care să-şi asume misiunea de a aduna la un loc, de a cerceta şi de a expune publicului tezaurul manuscriselor literare l-a urmărit mulţi ani pe academicianul Dumitru Panaitescu-Perpessicius. Pornind de la fondul documentar al Uniunii Scriitorilor (din 1950), în colaborare cu personalităţile celebre ale vieţii literare româneşti, printre care: Tudor Vianu, Şerban Cioculescu, Jacques Byck, Tudor Arghezi, Mihai Beniuc, Victor Eftimiu, cu un colectiv restrâns de specialişti, Perpessicius a reuşit sa întemeieze Muzeul Literaturii Române, instituţie menită, în viziunea primului ei director, să devină un institut de cercetare care să reînvie pulsul vieţii literare româneşti de-a lungul epocilor ei de dezvoltare.
Misiunea noastră constă în promovarea literaturii române pe plan intern şi internaţional, prin protejarea (conservarea, restaurarea), dezvoltarea, cercetarea şi valorificarea patrimoniului literar românesc, contribuind la integrarea literaturii române în circuitul valorilor culturale europene.