Muzeul Satului Bucovinean - Suceava

Prezentare Muzeul Satului Bucovinean din Suceava:

Muzeul Satului Bucovinean este în curs de amenajare şi este situat în parcul Cetăţii din Suceava. Este alcătuit din case originale, strămutate din diferite zone ale judeţului Suceava şi amplasate într-un cadru natural adecvat. Interiorul acestor case este amenajat tradiţional.
Muzeul Satului Bucovinean îşi propune reprezentarea arhitecturii tradiţionale bucovinene prin conservarea şi valorificarea a peste 80 de obiective specifice (case, anexe gospodăreşti, instalaţii tehnice populare).
Casa Cacica
Casă de locuit din satul Cacica reprezentativă pentru zona etnografică Humor. Structura casei este de tip cameră-tindă-cameră şi cămară sub plecătoare. Obiectivul datează din anul 1900, fiind transferat în muzeu în 2002. Locuinţa este construită din cununi de brad rotunde sau fasonate la două feţe îmbinate la colţuri nemţeşte (tehnică de construcţie), lutuite şi văruite în jurul ancadramentelor. Are ca element decorativ motivul antropomorf (capul de om) la stâlpii de la portiţa gangului şi motivul zoomorf (capul de cal) la capetele căpriorilor.
Casa Volovăţ
Casă de locuit din localitatea Volovăţ, zona etnografică Rădăuţi, de tip cameră-tindă-cameră cu plecătoare pe latura din spate şi cu prispă de lut pe două laturi. Obiectivul datează din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, aproximativ 1860 şi a fost reconstruit în muzeu în anul 2001. Locuinţa este construită din cununi de bârne îmbinate la colţuri în coadă de rândunică (tehnică de construcţie), lutuite pe şipci şi văruită. Acoperişul casei este în patru ape cu draniţă, specific zonei etnografice a Bucovinei.
Gospodăria Straja
Gospodărie tradiţională din localitatea Straja, zona etnografică Rădăuţi, formată din casă de locuit de tip cameră-tindă-cameră, grajd pentru animale compartimentat cu spaţii pentru vite, oi, cai şi păsări şi o anexă gospodărească specifică zonei hâjul. Hâjul este des întâlnit în gospodăriile din regiune şi este folosit în timpul verii pentru fierberea şi albirea rufelor, iar în timpul iernii ca afumătoare şi loc de pregătire a grăsimii animale. Casa datează de la mijlocul secolului al XIX-lea şi a fost reconstruită în muzeu în 1976. Obiectivul este construit din cununi de bârne despicate, îmbinate în sistem cheutoare (tehnică de construcţie) cu acoperiş din draniţă, în patru ape. Casa şi anexele sunt amenajate în interior cu mobilier, obiecte de uz casnic şi gospodăresc specifice zonei de provenienţă. Gospodăria este împrejmuită cu gard din bârne de lemn cu acoperiş de draniţă şi răzlogi. Casa şi anexele sunt amenajate în interior cu mobilier, obiecte de uz casnic şi gospodăresc specifice zonei de provenienţă.
Casa Vicov
Casă de locuit din localitatea Vicovu de Jos, zona etnografică Rădăuţi, cu două camere şi plecătoare pe o latură. Obiectivul datează de la începutul secolului al XX-lea, după o monedă găsită la temelia casei – 1924 şi a fost reconstruit în muzeu în anul 2001. Construcţia este realizată din cununi de bârne de brad îmbinate în tehnica amnari (tehnică de construcţie), pereţii fiind lutuiţi şi văruiţi. Motivul zoomorf capul de cal este reprezentat la capetele căpriorilor ce susţin acoperişul din draniţă. În plecătoarea casei este reconstituit un atelier de lingurar, meşteşug practicat în zonă, cu uneltele tradiţionale de lucru.
Celar Moldoviţa
Anexă gospodărească folosită pentru depozitarea alimentelor şi a uneltelor de lucru, din localitatea Moldoviţa, zona etnografică Câmpulung Moldovenesc, cu denumirea locală klichi. Este o construcţie din secolul al XVIII-lea care ilustrează arhitectura specifică populaţiei huţule din zona de munte a Bucovinei.
Casa Ostra
Casă de locuit din localitatea Ostra, zona etnografică Humor, de tip cameră-tindă-cameră, cu tinda descoperită, monumentală prin proporţii şi dimensiuni. Obiectivul datează de la începutul secolului al XIX-lea şi a fost reconstruit în muzeu în 1976. Locuinţa este construită din cununi de bârne despicate, îmbinate la colţuri în cheutori rotunde (tehnică de construcţie), fiind specifică zonei de munte.
Casa Câmpulung Moldovenesc
Casă de locuit de tip cameră-tindă din localitatea Câmpulung Moldovenesc. Obiectivul, ce datează de la începutul secolului al XIX-lea a fost reconstruit în muzeu în 1976. Locuinţa este construită din bârne îmbinate în sistem cheutoare (tehnică de construcţie). Interiorul este amenajat cu cuptor cu vatră specific zonei. Casa reprezintă unul din primele tipuri de casă de locuit din Bucovina.
Casa Roşu
Casă de locuit din localitatea Roşu, zona etnografică Dorna, de tip cameră-tindă-cameră, specific zonei montane a Bucovinei. Obiectivul, care datează de la sfârşitul secolului al XIX-lea, a fost reconstruit în muzeu în anul 1992. Locuinţa este construită din bârne de brad cioplite în profil dreptunghiular, încheiate la colţuri nemţeşte (tehnică de construcţie). Obiectivul de dimensiuni impunătoare a aparţinut unor gospodari înstăriţi, dovadă stând cele două cuptoare cu elemente de inspiraţie orăşenească şi foişorul larg de la intrare. Interioarele sunt amenajate cu obiecte decorative şi utilitare specifice zonei Dornelor.
Crâşma Şaru Dornei
Crâşmă din localitatea Şaru Dornei, zona etnografică Dorna. Datorită destinaţiei speciale, această construcţie iese din tiparul obişnuit al caselor ţărăneşti, fiind compartimentată în cinci camere şi tindă. Obiectivul datează de la începutul secolului al XX-lea şi a fost reconstruit în muzeu în 1998. Construcţia este realizată din bârne de brad, cioplite la patru feţe, îmbinate la colţuri nemţeşte (tehnică de construcţie). Interiorul reconstituie o crâşmă de început de secol XX şi este amenajat cu mobilier şi obiecte specifice zonei Dornelor şi destinaţiei sale.
Atelier Marginea
Atelier de olar cu două camere şi plecătoare pe două laturi, din localitatea Marginea, zona etnografică Rădăuţi. Obiectivul, care datează de la începutul secolului al XX-lea, a fost reconstruit în muzeu în anul 2001. Construcţia este realizată din bârne de brad îmbinate în amnari (tehnică de construcţie), lutuite şi văruite şi este amenajată în interior cu inventarul de lucru al olarului. Sub plecătoare este construit cuptorul de ars ceramică.
Moara Mănăstirea Humorului
Moară de apă pentru măcinat grâu şi porumb din localitatea Mănăstirea Humorului, zona etnografică Humor. Obiectivul, care datează de la sfârşitul secolului al XIX-lea, a fost reconstruit în muzeu în 1998. Clădirea morii, construită din piatră de carieră, adăposteşte camera morarului şi spaţiul destinat instalaţiei de măcinat. La exterior, de grindei este fixată o roată cu cupe, care este acţionată de apă.
Casa Dorna Candreni
Casă de locuit, din localitatea Dorna Candreni, zona etnografică Dorna. Obiectivul este construit din bârne rotunde de brad aşezate în cununi orizontale şi încheiate în coadă de rândunică (tehnică de construcţie). Construcţia de tip tindă-cameră, cu o cămară mică, prezintă un element nou arhitectonic – foişorul de la intrare. Casa, care datează de la sfârşitul secolului al XVIII-lea, a fost reconstruită în muzeu în anul 1999. În interior este amenajată cu obiecte specifice zonei Dornelor şi cu inventarul de unelte folosite de bărbaţi pentru lucrul la pădure.
Gospodăria Rădăşeni
Gospodărie din localitatea Rădăşeni, zona etnografică Fălticeni, formată din casă de locuit, cu două camere şi bucătărie de vară. Construcţiile sunt realizate din bârne de brad îmbinate la colţuri în cheutori (tehnică de construcţie), lutuite pe pureci şi văruite. Obiectivele, care datează de la sfârşitul secolului al XIX-lea, au fost reconstruite în muzeu în anul 2004. Gospodăria din zona Fălticeni ilustrează una din ocupaţiile de bază – pomicultura.
Fierăria
Construcţie monocelulară din bârne de brad, având ca anexă stativele pentru potcovit caii şi boii de jug. Atelierul de fierărie adăposteşte forja cu vatra şi foiul, butucul cu nicovala, scule şi unelte specifice, precum şi produsele unui atelier caracteristic începutului de secol XX: potcoave, obiecte de uz casnic şi gospodăresc, lucrate manual.
Biserica Vama
Biserica Vama, monument de arhitectură populară, este o donaţie a Parohiei Înălţarea Domnului din Vama de Jos. Monumentul, care datează din anul 1783, a fost reconstruit în muzeu în 2001. Construcţia are un plan treflat clasic compus din pronaos, naos şi altar, este realizată din bârne de brad, cioplite la patru feţe, îmbinate la colţuri în coadă de rândunică (tehnică de construcţie) şi este bogat ornamentată cu motive geometrice şi zoomorfe.
Clopotniţa Vama
Clopotniţă din comuna Vama, zona etnografică Câmpulung Moldovenesc, donaţiei a Parohiei Vama de Jos. Clopotniţa a fost reconstruită în muzeu în anul 2005. Obiectivul, care are un plan octogonal, este construit din bârne de răşinoase cioplite la patru feţe îmbinate la colţuri în coadă de rândunică (tehnică de construcţie). Construcţia are două caturi, cu etajul semideschis, şi este ornamentată cu motive zoomorfe.
Casa Câmpulung Moldovenesc
Casă de locuit, din localitatea Câmpulung Moldovenesc, de tip cameră-tindă-cameră, cu două cămări pe latura din spate, foişor la intrare, gang pe două laturi şi prispă pe celelalte două, fiind un tip de casă specific zonei, evoluat din punct de vedere planimetric. Obiectivul datează de la sfârşitul secolului al XIX-lea şi a fost reconstruit în muzeu în anul 2004. Construcţia este realizată din bârne de brad, îmbinate la colţuri în cheutori (tehnică de construcţie), lutuită pe pureci şi văruită.